Dubla impunere România-Belgia: ce impozitează fiecare țară și cum declari

Scris de DG Advisory · RoFlandra · Verificat: 29 septembrie 2026 · 11 min de citit

Pe scurt

Convenția dintre România și Belgia pentru evitarea dublei impuneri este tratatul care împarte dreptul de a impozita fiecare tip de venit. A fost semnată la Bruxelles pe 4 martie 1996, arată textul convenției, și se aplică din 1 ianuarie 1999, arată lista convențiilor de la ANAF. Dacă locuiești în Belgia, declari acolo tot venitul din lume, inclusiv cel din România. Convenția decide doar dacă Belgia îl și impozitează.

Regula de bază pentru un rezident belgian e simplă. Ce poate impozita România, Belgia scutește, dar ia venitul în calcul la cota pentru restul veniturilor. Asta se numește vrijstelling met progressievoorbehoud (scutire cu rezerva progresivității). La dobânzi și dividende, regula e alta: le declari în Belgia, după impozitul reținut în România.

Venitul tău din RomâniaCine îl poate impozita, după convențieCe face Belgia
Chirie sau locuință în RomâniaRomânia (art. 6)scutește, cu rezerva progresivității
Salariu pentru munca făcută în RomâniaRomânia, cu excepția regulii de 183 de zile (art. 16)scutește, cu rezerva progresivității
Pensie din sistemul public, plătită după legislația socială românăRomânia (art. 19, par. 2)scutește, cu rezerva progresivității
Dobânziambele țări, România cel mult 10% (art. 11)declari suma primită, după impozitul român; convenția prevede și deducerea (art. 24)
Dividendeambele țări, România cel mult 15% pentru o persoană fizică (art. 10)declari suma primită, după impozitul român; primii 833€ nu îi declari; convenția prevede și deducerea (art. 24)
Cont bancar în Românianu e venitîl raportezi la CAP și în declarație

Direct la sursa oficială

Când ești rezident fiscal în Belgia

Rezident fiscal în Belgia (rijksinwoner) este cel care are aici domiciliul sau, fără domiciliu, sediul averii (zetel van fortuin). Domiciliul e locul unde stai efectiv și durabil. Sediul averii e locul de unde îți administrezi banii și bunurile, explică FOD Financiën.

Dacă ești înscris în registrul populației (bevolkingsregister) la gemeente (primărie), legea presupune că ești rezident. Poți dovedi contrariul, dar dovada e treaba ta. Pentru soți și parteneri în conviețuire legală contează locul unde e stabilită familia. Amândoi sunt fie rezidenți, fie nerezidenți.

În Belgia, după FOD Financiën, rezidența nu se stabilește după numărul de zile petrecute aici. Cele 183 de zile apar în convenție, la salarii, și în legea română. Pașii de la sosire îi găsești în ghidul despre înregistrarea la gemeente.

Când te consideră România rezident

ANAF te poate considera rezident român după domiciliu, după centrul intereselor vitale sau după prezență. Prezența înseamnă peste 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive, arată fișa ANAF despre rezidența fiscală. Deci poți fi, pe hârtie, rezident în ambele țări în același an.

La plecarea din România pentru mai mult de 183 de zile, ANAF cere un chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale. Aceeași fișă indică termenul: cu 30 de zile înainte de plecare. Ca dovadă a rezidenței în Belgia, ANAF cere certificatul de rezidență fiscală emis de fiscul belgian.

Dacă ambele țări te consideră rezident

Articolul 4 din convenție decide, în ordinea asta:

  1. Țara unde ai o locuință permanentă.
  2. Dacă ai locuință în ambele, țara cu care ai legăturile personale și economice cele mai strânse (centrul intereselor vitale).
  3. Dacă centrul nu se poate stabili, țara unde locuiești în mod obișnuit.
  4. Apoi țara al cărei cetățean ești.
  5. La final, autoritățile fiscale ale celor două țări decid de comun acord.

Un exemplu: lucrezi și stai cu chirie în Gent, iar soția și copiii locuiesc în Iași. Ai locuință în ambele țări, deci contează centrul intereselor vitale. Aici nu există un răspuns automat. Cere părerea FOD Financiën înainte de declarație.

Salariul: contează unde muncești

Articolul 16 spune că salariul se impozitează în țara unde locuiești, dacă nu lucrezi fizic în cealaltă țară. Dacă lucrezi acolo, cealaltă țară îl poate impozita.

Excepția cere trei condiții, toate deodată:

  • stai în cealaltă țară cel mult 183 de zile în total, în orice perioadă de 12 luni;
  • salariul e plătit de un angajator care nu e rezident în acea țară;
  • salariul nu e suportat de un sediu permanent sau de o bază fixă din acea țară.

Cele 183 de zile se numără pe orice 12 luni, nu pe anul calendaristic. Ce înseamnă asta pentru un rezident belgian:

Situația taCine impozitează salariul
Lucrezi în Belgia pentru o firmă belgianăBelgia
Firma belgiană te trimite 2 luni pe un șantier în RomâniaBelgia, dacă toate trei condițiile sunt îndeplinite
Lucrezi în România pentru o firmă românăRomânia, iar Belgia scutește cu rezerva progresivității

Dacă România are dreptul la salariu, ceri scutirea în declarația belgiană, spune FOD Financiën. Salariul scutit tot ridică cota aplicată celorlalte venituri. Dacă ești detașat din România și rămâi rezident român, regula se aplică invers.

Locuința sau chiria din România

Venitul dintr-un imobil se impozitează în țara unde e imobilul, spune articolul 6. Pentru un apartament în Cluj, asta e România. Belgia îl scutește, dar îl ia în calcul la cota pentru restul veniturilor tale.

Nu e adevărat că Belgia impozitează chiria și scade din ea impozitul plătit în România. FOD Financiën spune clar că nu poți scădea impozitul străin din venitul declarat. Scutirea se aplică doar dacă îndeplinești condițiile convenției, de exemplu cu dovada impozitului plătit în România.

Aceeași pagină FOD explică ce declari.

  • Imobilul e gol sau îl închiriezi unei persoane fizice care nu îl folosește profesional. Atunci declari venitul cadastral (kadastraal inkomen), nu chiria.
  • În celelalte cazuri declari și chiria reală, întreagă, fără să scazi impozitul român.
  • Scrii suma în vak III, A (caseta pentru imobile) și o repeți în vak III, B, 1, cu țara, ca să ceri scutirea.
  • Dacă ai cumpărat sau ai moștenit imobilul în cursul anului, declari doar partea din an. La coproprietate declari doar cota ta.

Venitul cadastral e o chirie netă teoretică, la nivelul anului 1975. Pentru un imobil din străinătate, FOD Financiën îl stabilește după ce îl declari în MyMinfin. Calea e „Mijn onroerende gegevens raadplegen”, apoi „Een goed in het buitenland aangeven”. Fără date din 1975, FOD pornește de la valoarea de vânzare de azi, aplică un coeficient de corecție, apoi 5,3%, arată pagina despre venitul cadastral din străinătate. Ai 2 luni să contești suma, de la notificare (betekening).

Pensia din România

Pensia din străinătate nu apare precompletată în declarație. O scrii tu: în vak V, rubrica A, toate pensiile, iar în rubrica C, pensia străină care poate fi scutită, arată FOD Financiën. Convenția face trei deosebiri:

Tipul pensieiCine o impoziteazăArticolul
Pensie plătită în aplicarea legislației sociale române (sistemul public)România19, par. 2
Pensie de fost funcționar, plătită de statul românRomânia; doar Belgia dacă ești rezident și cetățean belgian20, par. 2
Altă pensie pentru o muncă salariată de dinaintedoar Belgia19, par. 1

Când România are dreptul, Belgia scutește cu rezerva progresivității. Pentru pensia din pilonul II sau III nu am găsit o poziție oficială a FOD Financiën. Întreabă FOD înainte să declari.

Dobânzi și dividende din România

Le declari în Belgia, ca pe orice venit din străinătate. România le poate impozita și ea, dar limitat. Articolul 11 permite cel mult 10% din dobânda brută. Articolul 10 permite cel mult 15% din dividendul brut pentru o persoană fizică.

Pentru aceste venituri, articolul 24 spune că impozitul român se scade din impozitul belgian pe aceleași venituri. În exemplul FOD, impozitul reținut în străinătate doar micșorează suma pe care o declari. Primii 833€ de dividende nu îi declari. Detaliile sunt în ghidul despre deduceri.

Contul din România: CAP și declarația

Un cont la o bancă din România trebuie raportat, chiar dacă nu îți aduce niciun venit. Obligația e dublă, spune FOD Financiën:

  • o singură dată, la Centraal Aanspreekpunt (CAP, Punctul Central de Contact) al Băncii Naționale a Belgiei;
  • în fiecare an, în declarație, la vak XIII, rubrica A.

Termenul la CAP: cel târziu când depui declarația din anul de după deschiderea contului. Te conectezi online pe site-ul Băncii Naționale, cu itsme. Se acceptă și cartea belgiană de identitate cu cip, cod PIN și cititor de carduri. Închiderea sau schimbarea contului le raportezi tot la CAP.

Raportezi și contul deschis doar pentru scurt timp, și pe cel deschis pe numele copilului. Un cont în străinătate, al tău, al partenerului sau al unui copil minor, te obligă la declarație completă, nu simplificată. Datele conturilor ajung oricum la FOD Financiën, prin schimbul automat de informații între state (CRS). Mai bine le declari tu.

Declarația belgiană când ai venituri din România

Ca rezident belgian depui mereu o declarație cu toate veniturile, belgiene și străine, spune FOD Financiën. Declari și venitul pe care Belgia nu îl impozitează, fiindcă îți stabilește cota. Ai primit un voorstel van vereenvoudigde aangifte (propunere de declarație simplificată) fără veniturile străine? Nu îl lăsa așa: depui o declarație completă.

Pașii în MyMinfin și Tax-on-web sunt în ghidul MyMinfin și Tax-on-web.

Fiscaal woonplaatsattest: dovada că ești rezident belgian

Fiscaal woonplaatsattest (certificatul de rezidență fiscală belgian) este documentul prin care FOD Financiën confirmă că domiciliul tău fiscal e în Belgia. Îl ceri când un plătitor sau fiscul din România vrea să aplice convenția. Pentru nerezidenți, fișa ANAF cere certificatul în original sau copie legalizată, cu traducere autorizată în română.

Cum îl ceri, după FOD FinanciënÎn cât timp îl primești
Online în MyMinfin: „Mijn interacties”, „Een document aanvragen”, apoi „Fiscaal woonplaatsattest in België (276conv)”în aceeași zi, dacă îndeplinești condițiile
Formular trimis prin poștăîntr-o lună
Atestat pentru o perioadă anume sau cu sumele veniturilorîn una până la trei luni

Unele țări cer și legalizare sau apostilă. Serviciul e cu plată și trece prin FOD Buitenlandse Zaken (Ministerul de Externe belgian). Dacă ai primit atestatul în PDF, trimite-l în PDF.

Partea românească: ANAF

Ai o locuință închiriată în România și ești nerezident? Chiria se impozitează după regulile generale ale impozitului pe venit, nu prin reținere la sursă. Asta arată fișa ANAF despre nerezidenți.

Pentru veniturile din 2025, fișa ANAF Cluj despre chirii indică:

  • declarația unică (formularul 212);
  • venitul net este chiria brută minus 20% cheltuieli forfetare;
  • impozitul e 10% din venitul net;
  • termenul de depunere și plată e 25 mai al anului următor.

Contribuția de sănătate (CASS) și alte cazuri speciale nu intră în acest ghid. Verifică-le direct la ANAF, înainte de 25 mai.

Întrebări frecvente

Am plătit impozit în România pe chirie. Mai declar ceva în Belgia?

Da. Declari imobilul în vak III și ceri scutirea în vak III, B, 1. Belgia nu impozitează chiria, dar o folosește la calculul cotei.

Trebuie să declar un apartament din România pe care nu îl închiriez?

Da. Declari venitul cadastral stabilit de FOD Financiën. Mai întâi declari imobilul în MyMinfin, ca să primești acest venit cadastral.

Pot accepta propunerea de declarație simplificată dacă am venituri din România?

Nu, dacă veniturile străine nu sunt precompletate. Depui o declarație completă. La fel faci dacă ai un cont în străinătate.

Am stat în Belgia doar 5 luni anul acesta. Sunt rezident fiscal?

Regula belgiană nu pornește de la zile, ci de la domiciliu și de la înscrierea la gemeente. Dacă și România te consideră rezident, decide articolul 4 din convenție.

Cât durează certificatul de rezidență fiscală belgian?

Online, prin MyMinfin, îl poți primi în aceeași zi. Prin poștă durează o lună.

Trebuie să raportez un cont din România pe care îl folosesc rar?

Da. Orice cont la o bancă din străinătate se raportează o dată la CAP și în fiecare an în declarație, în vak XIII.

Citește mai departe

Surse