Declarația de naștere în Belgia: pași, acte, recunoaștere în România

Scris de DG Advisory · RoFlandra · Verificat: 25 septembrie 2026 · 9 min de citit

Pe scurt

Declarația de naștere (geboorteaangifte) este actul prin care părinții anunță nașterea la starea civilă a primăriei. Ai 15 zile calendaristice de la naștere. Declari în comuna unde s-a născut copilul, nu neapărat acolo unde locuiești. Spitalul anunță și el nașterea, dar nu declară în locul tău.

PasulUndeCând
Recunoașterea copilului, dacă părinții nu sunt căsătorițiprimăria (gemeente)înainte de naștere, la declarare sau mai târziu
Declarația de nașterestarea civilă a comunei unde s-a născut copilulîn 15 zile calendaristice
Startbedrag din Groeipakketuitbetalerul ales de tinedin luna a 6-a de sarcină
Înscrierea copilului la mutualitatemutualitatea ta (ziekenfonds)după declarare
Kids-ID niet-Belgenprimăria unde locuieșticând copilul trebuie să călătorească
Transcrierea nașterii în Româniaconsulatul sau o primărie din Româniadupă declararea în Belgia
Pașaportul românescconsulatuldupă ce copilul are CNP

Direct la sursa oficială

Termenul și locul declarației

Termenul este de 15 zile calendaristice. Ziua nașterii nu se numără. Dacă ziua a 15-a cade în weekend sau într-o sărbătoare legală, ai timp până în prima zi lucrătoare.

Declari la starea civilă (burgerlijke stand) a comunei unde s-a născut copilul. Locuiești la Kortrijk și naști la Gent? Declari la Gent. Unele maternități primesc declarația chiar în spital. La Brugge, de exemplu, poți face programare și în campusul AZ Sint-Jan. Declarația este gratuită la Bornem și la Diest.

Spitalul anunță nașterea, dar tu o declari

Nașterea trebuie anunțată la primărie până în prima zi lucrătoare după naștere. Asta o face automat spitalul, prin serviciul electronic eBirth. Pentru o naștere acasă, o face medicul sau moașa. Notificarea spitalului nu înlocuiește declarația ta. Declarația rămâne obligația părinților.

Moașa îți dă un formular de notificare și înregistrare. Îl iei cu tine la primărie sau îl folosești la declarația online.

Declarația online, prin Mijn Burgerprofiel

Mijn Burgerprofiel este portalul online al administrației flamande. Dacă primăria ta participă, declari de acolo, fără drum la ghișeu. La Diest, varianta online merge în trei cazuri: părinții sunt căsătoriți, declară mama singură sau tatăl a recunoscut copilul înainte de naștere. Te conectezi cu itsme, cu cartea de identitate electronică sau cu cardul de rezident. Diest procesează cererea în cel mult 3 zile lucrătoare.

Cine poate declara

Declară mama, tatăl sau co-mama, ori amândoi părinții împreună. Tatăl poate declara singur doar în două cazuri. Primul: e căsătorit cu mama. Al doilea: a recunoscut copilul înainte de naștere. Altfel, amândoi părinții trebuie să fie prezenți la ghișeu, iar tatăl recunoaște copilul atunci.

Ce documente iei cu tine

  • actul de identitate al fiecărui părinte prezent: pentru un român, cardul de rezident UE, buletinul sau pașaportul românesc
  • formularul primit de la moașă sau de la spital
  • certificatul de căsătorie, dacă părinții sunt căsătoriți
  • actul de recunoaștere, dacă tatăl a recunoscut copilul înainte de naștere
  • formularul de alegere a numelui, doar dacă e primul copil comun și cel puțin un părinte e belgian

AZ Sint-Jan din Brugge cere pentru actele străine legalizare și traducere jurată în olandeză. Portalul european Your Europe spune că actele de naștere din UE se recunosc în general fără apostilă. Pentru un certificat românesc de căsătorie, întreabă primăria dinainte ce acceptă.

Recunoașterea copilului când părinții nu sunt căsătoriți

Recunoașterea (erkenning) este actul prin care tatăl devine legal părintele copilului. Fără căsătorie, nu se întâmplă automat. O poți face înainte de naștere, la declarare sau după aceea.

Înainte de naștere îți trebuie un atestat medical de sarcină, cu data probabilă a nașterii. Notarii belgieni scriu că nu există o vârstă minimă a sarcinii. Mama trebuie să își dea acordul. La Brugge, recunoașterea înainte de naștere se face în comuna unde are domiciliul unul dintre părinți.

Dacă un părinte e născut în străinătate, Lochristi cere și actul lui de naștere. Primăria așteaptă actele, apoi te cheamă să semnezi. Recunoașterea este gratuită la Brugge și la Lochristi. Fă-o din timpul sarcinii: apoi tatăl poate declara singur nașterea.

Numele copilului

Numele se stabilește după legea țării a cărei cetățenie o are copilul. Regula vine din articolul 37 al Codului belgian de drept internațional privat. Pentru un copil care are doar cetățenie română, primăria aplică legea română.

Dacă copilul are două cetățenii, părinții aleg legea care se aplică numelui. După legea belgiană, numele poate fi al tatălui, al mamei sau ambele, în ordinea aleasă. Tot după legea belgiană, prenumele e liber. Primăria poate refuza un prenume ridicol, jignitor sau care creează confuzie.

Ce primești după declarare

Actul de naștere intră în DABS, baza de date belgiană a actelor de stare civilă, folosită din 31 martie 2019. Extrasele din DABS sunt semnate electronic. Registrul național (Rijksregister) se actualizează automat.

La Bornem primești 3 extrase din actul de naștere, un atestat pentru mutualitate și formularul pentru vaccinul împotriva poliomielitei. Vaccinul acesta este obligatoriu în Belgia. Extrasele îți trebuie pentru Groeipakket, alocația flamandă pentru copii, și pentru mutualitate.

Pentru consulatul român, cere un extras multilingv (model A, Convenția de la Viena din 1976). DABS poate emite și extrase internaționale.

Mutualitatea și Groeipakket

Du atestatul primit la primărie la mutualitatea ta (ziekenfonds, casa de asigurări de sănătate). Ea înscrie copilul la tine. Detaliile, inclusiv despre compensația mărită: Mutualitatea pentru copii, BIM și OMNIO.

Groeipakket începe cu un startbedrag (suma de la naștere). Îl poți cere din sarcină, cu un atestat medical de cel puțin 6 luni (180 de zile) de sarcină. Se plătește cel mai devreme cu 2 luni înainte de data probabilă a nașterii. La primul copil alegi uitbetalerul (casa care plătește) odată cu cererea. După naștere, suma lunară vine automat, după ce datele sunt înregistrate corect. Sumele și pașii: Groeipakket, cât primești și cum îl ceri.

Kids-ID pentru un copil cu cetățenie română

Kids-ID-ul este actul de identitate electronic pentru copiii belgieni sub 12 ani. Din 15 ianuarie 2024, copiii fără cetățenie belgiană primesc varianta lor: Kids-ID niet-Belgen. E tot un card electronic, cu cod PIN.

Nu e obligatoriu în Belgia, dar îți trebuie pentru călătoriile în străinătate. Singur nu ajunge: Kapellen scrie că un copil străin călătorește și cu pașaportul țării lui. Copilul vine cu tine la programare. Kapellen anunță 2 până la 3 săptămâni până la livrare.

Prețul și valabilitatea diferă de la o primărie la alta. Kapellen și Alveringem cer 8,10 euro pentru copiii cetățeni UE, Puurs-Sint-Amands cere 14 euro. Kapellen scrie că e valabil cel mult 3 ani, Puurs-Sint-Amands scrie 2 ani.

Transcrierea nașterii în România

Transcrierea este trecerea actului belgian în registrele românești de stare civilă. La final primești un certificat de naștere românesc, cu CNP pentru copil. Nașterea trebuie întâi declarată în Belgia.

Cererea o face unul dintre părinți sau un împuternicit cu procură specială. O depui la consulatul competent pentru localitatea unde s-a născut copilul, cu programare pe econsulat.ro. Poți depune dosarul și în România, la serviciul de stare civilă. Fără domiciliu în România, dosarul se depune la Sectorul 1 din București, scrie DLEP Iași.

Actele cerute de econsulat.ro, toate în original:

  • actul de naștere belgian, cu traducere în limba română
  • actele de identitate sau pașapoartele părinților
  • certificatul românesc de căsătorie al părinților sau, după caz, certificatele lor de naștere
  • declarația părinților despre domiciliul copilului, dacă părinții au adrese diferite

Extrasul multilingv (model A) nu are nevoie de traducere sau legalizare. Taxa consulară și durata nu apar pe paginile econsulat.ro citite. Le afli la programare.

Pașaportul românesc al copilului

Pașaportul simplu electronic cere un CNP. CNP-ul copilului apare doar după transcriere, pe certificatul de naștere românesc. Deci întâi transcrierea, apoi pașaportul.

Pentru copiii sub 12 ani, pașaportul e valabil 3 ani, fără amprente. Copilul trebuie să fie prezent la consulat. Cererea nu se depune prin procură sau prin poștă. Pentru domiciliu în străinătate, cel puțin un părinte trebuie să aibă deja un astfel de pașaport sau să îl ceară odată cu copilul.

Paginile econsulat.ro nu spun același lucru despre părinți. Descrierea serviciului cere prezența ambilor părinți. Lista de acte acceptă un singur părinte, cu acordul celuilalt autentificat la notar. Vino cu amândoi părinții, dacă se poate.

Întrebări frecvente

Câte zile am pentru declarația de naștere?

15 zile calendaristice, fără ziua nașterii. Dacă ultima zi e liberă, termenul trece pe prima zi lucrătoare.

Declar în comuna unde locuiesc sau unde am născut?

În comuna unde s-a născut copilul. Dacă primăria participă, poți declara și online, prin Mijn Burgerprofiel.

Nu suntem căsătoriți. Poate tatăl să declare singur?

Doar dacă a recunoscut copilul înainte de naștere. Altfel, amândoi părinții merg la ghișeu și tatăl recunoaște copilul acolo.

Copilul meu român primește Kids-ID?

Primește Kids-ID niet-Belgen, varianta pentru copiii fără cetățenie belgiană. Pentru călătorii îi trebuie și pașaportul românesc.

Pot scoate pașaport românesc fără transcrierea nașterii?

Nu. Pașaportul cere CNP, iar copilul primește CNP doar prin transcriere.

Trebuie să traduc actul belgian pentru consulat?

Nu, dacă aduci extrasul multilingv, model A. Altfel, econsulat.ro cere o traducere în limba română.

Citește mai departe

Surse